What do you think?
Rate this book
Planeta mediocrilor
„Grosan se impune prin inteligenta, talent narativ si descriptiv, putere de observatie si un subtil simt al umorului.“ - Marian Papahagi
„In microromanul SF al lui Ioan Grosan, Planeta Mediocrilor, toate personajele, fie piloti umani, fie roboti, comunica in acelasi jargon de tractoristi aflati in plina sedinta de partid. Naratorul se contamineaza si el de acest stil pompieristic, ceea ce face din cronica lui o vizibila mistificare, care celebreaza cu un aer fals serios indoielnicele realizari ale acestei lumi subrede de camionagii galactici si roboti stahanovisti. Excesele acestui stil pompieristic sunt, evident, deliberat dozate, astfel incat sa provoace reactia sanatoasa de exasperare a cititorului.“ - Adrian Otoiu
„Sunt de remarcat multele nuante ale atitudinii ironice la acest prozator, gradarea ironiei care cand numai irizeaza fin textul, o panza observabila numai de ochiul expert, cand explodeaza in mari proiectii burlesti, care se urmeaza una pe alta, in avalansa.“ - Gabriel Dimisianu
„In microromanul SF al lui Ioan Grosan, Planeta Mediocrilor, toate personajele, fie piloti umani, fie roboti, comunica in acelasi jargon de tractoristi aflati in plina sedinta de partid. Naratorul se contamineaza si el de acest stil pompieristic, ceea ce face din cronica lui o vizibila mistificare, care celebreaza cu un aer fals serios indoielnicele realizari ale acestei lumi subrede de camionagii galactici si roboti stahanovisti. Excesele acestui stil pompieristic sunt, evident, deliberat dozate, astfel incat sa provoace reactia sanatoasa de exasperare a cititorului.“ - Adrian Otoiu
„Sunt de remarcat multele nuante ale atitudinii ironice la acest prozator, gradarea ironiei care cand numai irizeaza fin textul, o panza observabila numai de ochiul expert, cand explodeaza in mari proiectii burlesti, care se urmeaza una pe alta, in avalansa.“ - Gabriel Dimisianu
288 pages, Hardcover
First published January 1, 1991
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 7 of 7 reviews
April 3, 2020
Prima mea intalnire cu Ioan Grosan s-a petrecut acum cativa ani, prin intermediul volumului O sută de ani de zile la Porțile Orientului . Este cel mai bun roman umoristic citit de catre mine pana acum; am ras cu lacrimi aproape toata cartea.
Date fiind cele de mai sus, ma asteptam ca si aceasta sa fie in acelasi registru; chiar aveam nevoie de o portie zdravana de ras. Insa, dezamagire: cum e titlul, asa si cartea.
Volumul de fata cuprinde episoadele publicate initial in revista Stiinta si Tehnica, pe vremea lui Ceausescu, fiind sistate in primavara anului 1989, motiv pentru care nici aici nu exista o incheiere (desi, ma gandesc, se putea face intre timp…)
'Eroii' cartii sunt niste roboti porniti sa caute un satelit disparut de pe orbita si aventurile lor prin spatiu pana il gasesc. Posibil, daca o citeam in acele vremuri, sa fi apreciat satira si ironia la adresa societatii comuniste, insa acum pare desueta si cu un umor fortat, total diferit fata de umorul de situatie si limbajul erudit din O sută de ani…
Insa pentru o lectura de seara, usoara si fara pretentii, a fost cat de cat ok. N-am ras, dar macar am zambit de cateva ori.
Date fiind cele de mai sus, ma asteptam ca si aceasta sa fie in acelasi registru; chiar aveam nevoie de o portie zdravana de ras. Insa, dezamagire: cum e titlul, asa si cartea.
Volumul de fata cuprinde episoadele publicate initial in revista Stiinta si Tehnica, pe vremea lui Ceausescu, fiind sistate in primavara anului 1989, motiv pentru care nici aici nu exista o incheiere (desi, ma gandesc, se putea face intre timp…)
'Eroii' cartii sunt niste roboti porniti sa caute un satelit disparut de pe orbita si aventurile lor prin spatiu pana il gasesc. Posibil, daca o citeam in acele vremuri, sa fi apreciat satira si ironia la adresa societatii comuniste, insa acum pare desueta si cu un umor fortat, total diferit fata de umorul de situatie si limbajul erudit din O sută de ani…
Insa pentru o lectura de seara, usoara si fara pretentii, a fost cat de cat ok. N-am ras, dar macar am zambit de cateva ori.
October 2, 2021
Simpatic romanul ăsta minimalist - adevăru-i că idealul comunismului cam ăsta e - medio-crația 😊
August 16, 2013
Mi-a placut. Contine o doza de ironie foarte fina la adresa fostului regim totalitar. Are intr-atat de multe trimiteri agricole incat mi s-a perindat prin minte imaginea glorioasa a portretului lui Ceausescu, de pe manualele de cand eram mica. Grosan are un fel anume de a transforma grotescul in comic, chiar si la nivel cosmic.
November 13, 2023
Cartea este pur si simplu delicioasa: cred ca Grosan ar fi trebuit sa faca parte din grupul Divertis, scrie intr-un mod care imi aminteste mult de momentele lor de dupa ‘90. Pretextul cartii este descrierea aventurilor capitanului Aciobanitei si ajutorului sau, Amarasteanu, strigat de obicei “mai, Amarasteanule”.
Comandantul era din Teleorman. Fost racheto-modelist. S-a casatorit cu o fata simpla din popor. Racheto-modelista number one. Asa ii placea sa o strige: no one!
Cei doi casmonauti de pe nava Romroyce sunt deraiati de pe traseul lor obisnuit, de un camp de forte si astfel se ratacesc:
Asa-i, tov. capitan...
In fata campului, toti suntem egali...
Ajung astfel pe Planeta Mediocrilor si de aici incep aventurile:
Da' de ce va numiti medocri? Nu prea ganditi?
Ba daaaa! De gandit, gandim de ne trec naduselile. Dar gandim gresit...
Dar voi de ce nu ganditi in grup? Unde-s doi, gandirea creste...
Gandim....avem cursuri de gandire martea si joia
Am descoperit o multime de expresii amuzante si memorabile, asa incat mi-am trecut deja pe lista de lecturi si urmatoarea aventura SF “ Epopeea spatiala 2084”.
Comandantul era din Teleorman. Fost racheto-modelist. S-a casatorit cu o fata simpla din popor. Racheto-modelista number one. Asa ii placea sa o strige: no one!
Cei doi casmonauti de pe nava Romroyce sunt deraiati de pe traseul lor obisnuit, de un camp de forte si astfel se ratacesc:
Asa-i, tov. capitan...
In fata campului, toti suntem egali...
Ajung astfel pe Planeta Mediocrilor si de aici incep aventurile:
Da' de ce va numiti medocri? Nu prea ganditi?
Ba daaaa! De gandit, gandim de ne trec naduselile. Dar gandim gresit...
Dar voi de ce nu ganditi in grup? Unde-s doi, gandirea creste...
Gandim....avem cursuri de gandire martea si joia
Am descoperit o multime de expresii amuzante si memorabile, asa incat mi-am trecut deja pe lista de lecturi si urmatoarea aventura SF “ Epopeea spatiala 2084”.
July 23, 2021
Nu am multe informații, însă mi se pare că cele două titluri din volum: romanul (nuvela?) „Epopeea spațială 2084” și povestirea „Planeta mediocrilor” nu sunt terminate. Altfel, umorul e superb, absurd și (auto)ironic.
Fără să aibă firul narativ (povestea) clară, sau întinderea „Ghidului autostopistului galactic” a lui Douglas Adams, romanul tratează „cucerirea spațiului” în aceeași manieră ironică și glumeață, luând peste picior marile realizări tehnologice, dar și a caracterelor eroilor (pentru că, nu-i așa?, e musai ca astro(cosmo)nauții să fie eroi!).
Scrise cu inteligență (și mult prea scurte față de potențial) povestirea „Planeta mediocrilor” și romanul „Epopeea spațială 2084” sunt o referință pentru autorii și cititori pasionați de fantasticul autohton.
Fără să aibă firul narativ (povestea) clară, sau întinderea „Ghidului autostopistului galactic” a lui Douglas Adams, romanul tratează „cucerirea spațiului” în aceeași manieră ironică și glumeață, luând peste picior marile realizări tehnologice, dar și a caracterelor eroilor (pentru că, nu-i așa?, e musai ca astro(cosmo)nauții să fie eroi!).
Scrise cu inteligență (și mult prea scurte față de potențial) povestirea „Planeta mediocrilor” și romanul „Epopeea spațială 2084” sunt o referință pentru autorii și cititori pasionați de fantasticul autohton.
December 18, 2021
Deși publicata dupa căderea comunismului, are stilul unei povesti ușoare, cu „șopârlițe” care, când cenzura le lăsa sa treacă, aveau ceva succes la cititorii epocii de aur, care nu se așteptau la critici serioase la adresa regimului si se mulțumeau cu glumite ușoare.
Întrucât autorul era celebru (si poate ca mai e, am pierdut contactul cu lumea literara romana) am făcut un efort si am citit-o in totalitate.
O povestioara SF care se dorea o subtila critica a realităților României comuniste a acum, la 30 de ani dupa caderea comunismului, total depasita ca stil si continut – nu cred ca un cititor mai tinar poate intelege aluziile si usoarele ironii ale autorului.
O mare dezamăgire si încă o dovada ca marea majoritate a scriitorilor din timpul comunismului roman au fost „mediocri”.
Întrucât autorul era celebru (si poate ca mai e, am pierdut contactul cu lumea literara romana) am făcut un efort si am citit-o in totalitate.
O povestioara SF care se dorea o subtila critica a realităților României comuniste a acum, la 30 de ani dupa caderea comunismului, total depasita ca stil si continut – nu cred ca un cititor mai tinar poate intelege aluziile si usoarele ironii ale autorului.
O mare dezamăgire si încă o dovada ca marea majoritate a scriitorilor din timpul comunismului roman au fost „mediocri”.
June 10, 2022
Poate în revista Formula As pe vremea când au apărut au generat vreo vibrație pozitivă în rândul cititorilor, dar acum e cam greu să fie mai mult de o colecție de texte cu aluzii care slavă cerului în curând nu vor mai avea sens pentru cititori şi care nu fac nimic altceva decât să repună în circulație câteva idei obosite despre cum ar putea fi criticat regimul comunist.
Displaying 1 - 7 of 7 reviews